Irina Moroșanu, fondatoarea brandului cu iz mediteraneean Les Vacances d’Irina, este o figură discretă în social media, pe care în mod paradoxal nu o poți uita. Astăzi a sosit momentul discutăm cu ea despre noținuea de bun-gust, despre feminitate și despre multe altele.
JS: Bună, Irina! În primul rând vreau să-ți mulțumesc pentru că ai acceptat să avem această conversație. Te urmăresc de multă vreme și dacă acest „urmăresc” ar exprima exact ce vreau să transmit, ar spune te admir și te consider o inspirație de foarte multă vreme. Voi începe cu un exercițiu de imaginație, de a te privi puțin tu pe tine din afară: cine e Irina Moroșanu?
Irina imi e foarte dragă și o iubesc tot mai mult cu fiecare zi ce trece. O iubesc pentru că mă uit la ea și înteleg că a crește frumos e o expresie care capătă mult sens în preajma ei. Irina iubește oamenii și e o persoană extrem de empatică. E persoana care a lucrat enorm cu ea și care a învățat cum să fie cea mai bună versiune a ei. Irina e ușor de iubit. 🙂
JS: Ce frumos! Te-aș întreba multe despre drumul până aici, până la a te iubi și a fi conștientă de creștere, însă știu că ai mai fost întrebată și nu vreau să te repeți. Ce simți că te ghidează în drumul tău prin viață?
Sunt mai mulți factori de care e influențat drumul meu prin viață. Mă ghidează valorile mele și la rându-mi apreciez foarte mult la oamenii din jurul meu valorile în jurul cărora își construiesc viața.
Mi se pare extrem de important să te ții strâns de valorile în care crezi și să nu lași nimic pe lume să ți le ia. Cred că identitatea și farmecul nostru al fiecăruia stă mult în asta.
Mă mai ghidează emoțiile. Emoțiile sunt bune și transmit mult și asta îmi și doresc, însă nu e tot timpul neapărat un lucru bun să fii ghidat de ele.
Mă îngrijorează mult ideea că aș putea să creez o falsă impresie oamenilor care mă urmăresc sau care mă cunosc. Sunt o persoană autentică și vulnerabilă și cred că dacă n-aș fi așa, tot ce am construit ar fi avut cu totul o altă formă.
Mi-a plăcut tot timpul să cred că trăiesc într-un fel de poezie și că viață mea s-a întâmplat având la baza un scenariu din asta poetico-romantico-dramatic și că am venit pe lumea asta că să împrăștii magie pe unde merg.
Așa că da, mă ghidez și după magie. 🙂
JS: Care e cea mai frumoasă amintire pe care o porți în suflet și pe care o simți încărcată de magia despre care vorbești atât de frumos?
Cred că prima dată când am văzut marea. S-a întâmplat să văd pentru prima dată marea destul târziu în viață și cred că asta m-a făcut s-o percep altfel și să mă bucur de ea cu totul și cu totul altfel decât o fac alți oameni. Toți anii în care am așteptat s-o văd, au făcut din mare ceva foarte prețios pentru mine. Poate de aceea o și iubesc așa de mult.
JS: Sunt tare curioasă, ce culoare și ce gust are fericirea pentru tine?
Are gust de smochine proaspete și culoarea bleu ciel .
JS: Care crezi că sunt acele trei lucuri pe care trebuie să le învețe o femeie pentru a ajunge la cea mai bună variantă a ei?
Nu știu dacă se aplică la orice femeie aceleași lucruri pentru că varianta mea cea mai bună s-ar putea să nu aibă nimic în comun cu varianta cea mai bună a unui procent considerabil de femei din lumea asta.
Ce înțeleg eu prin varianta cea mai bună a unei femei (raportat la femeia Irina) s-ar descrie așa: să fie bună, să fie curioasă și la următoarea am să dezvolt un pic – să nu caute cu orice preț să aparțină unui grup. Cred că printre altele, norocul meu a fost că nu am avut niciodată grup din ăla de prietene care stau toată ziua bot in bot și care bârfesc grupul celălalt și apoi se bârfesc și ele între ele și care trec prin drame și tot felul de superficialități, etc… Știi bine la ce mă refer.
Aș alege cu mare atenție cu ce fel de oameni îmi petrec timpul și asta e valabil la orice vârsta. Eu am învățat că poți să ai un singur prieten. Atât… Și să îți fie de ajuns.
JS: Înțeleg perfect ce spui. Ideea de feminitate cu care ne inspiri pe mulți/multe dintre noi cred că e pe cale de dispariție. Cum ți se par femeile în 2022 și dacă ai putea să schimbi ceva, să nu se piardă niște elemente, care ar fi acelea?
În bula mea femeile în 2022 sunt faine. Sunt câteva, ce-i drept, dar eu mă bucur că ele există și că inspiră alte femei. Pe de altă parte, când ies din bulă, rămân realmente perplexă. Văd din ce în ce mai multe femei de o vulgaritate atroce.
E adevărat că toți ne-am obișnuit cu estetica asta și nu spun vreo noutate. Nu mai suntem așa șocați cum eram odată. Pe de o parte putem spune că fetele astea nu au greșit cu nimic nimănui și adevărul e că au dreptul să facă ce vor cu corpul lor și nu mă deranjează pe mine cu nimic că ele aleg să își facă x intervenții (ăsta e îngerul bun de pe umărul meu drept).
Pe de altă parte, însă, cred că ar trebui să existe o responsabilitate vis-a-vis de generațiile de fetițe care cresc și care nu trebuie să vadă așa ceva. Un copil e vulnerabil și sensibil la tot ce vede și nu e în regulă să fie expus la asemenea vulgarități, pentru că asta o să-i facă garantat rău. E îngrozitor când te gândești că pentru un părinte a devenit imposibil să își protejeze copilul de fenomenul acesta. Fenomen care e periculos, dacă mă întrebi pe mine.
„Pe de altă parte, însă, cred că ar trebui să existe o responsabilitate vis-a-vis de generațiile de fetițe care cresc și care nu trebuie să vadă așa ceva.”
E imposibil să poți să schimbi cursul acestui val. Nici măcar nu cred că îl poți încetini. Trăim în era în care Kim Kardashian are 300 de milioane de followers pe Instagram și Carla Bruni 700 de mii. Asta cred că spune tot.
În final se rezumă totul la educație sau mai pe scurt, la cât creier ai în cap. Și e imposibil să mergi la cineva și să îl faci un om cu bun simț. Aia poate doar el să se facă și pentru asta trebuie mai întâi să vrea și apoi să se educe. Îmi pare foarte rău să spun asta și sper să nu fiu prea dură, însă sufăr mult văzând în ce se transformă noile generații de femei.
Și ca să răspund la întrebarea ta: ce aș schimba? Aș continua să fac ce fac și acum. Nu am nicio putere în a schimba femeile care au altfel de valori decât ale mele. Aș avea nevoie de o bagheta magică, ca să-ți spun drept.
Mi-ar plăcea să spun că mai avem o șansă, însă mă uit în jurul meu și îmi dau seama că situația a scăpat de sub control total și îmi e greu să văd un viitor optimist. Mai sper un pic. Și nici măcar nu sper pentru mine, ci pentru noile generații.
Acum o să închid ochii și o să îmi imaginez că mâine mă trezesc într-o lume în care e perfect ok să ieși nemachiată din casă și în care nu-i musai să-ți pui gene false și o tonă de machiaj pe față că să te vezi cu prietenii la o cafea. O lume în care se întoarce roata algoritmului și femeile cu adevărat model ar avea ocazia să inspire la scară mult mai mare fete tinere.
JS: Îți mulțumesc tare mult, Irina, pentru timpul acordat, pentru sinceritate și pentru inspirație. În final, te rog să ne spui o carte, un film și o melodie preferată, ca să încheiem nostalgic, în stil de oracol. Mulțumim și felicitări pentru tot ce ești și ce faci!
Cu mult drag, Sabina! A fost foarte simpatic să răspund la întrebarile tale în stilul ăsta.
Îți pot spune o carte, un film și o melodie care îmi plac și care îmi vin în minte acum. Pentru mine, ideea de favorit nu există când vine vorba de așa ceva… Am o listă interminabilă cu melodii care îmi plac și care în egală masura sunt favorite.
Mi-a plăcut mult cartea Pe pământ suntem strălucitori o clipă de Ocean Vuong.
Filmul Damage a lui Louis Malle – un film deloc ușor. dar în care te îndrăgostești iremediabil de Juliette Binoche și de Jeremy Irons.
Melodia pe care o ascult des în perioada asta e Push the Sky Away de la Nick Cave și Warren Ellis și îmi place varianta live, cântată la Sydney Opera House.
Be First to Comment