Press "Enter" to skip to content

Seria #textedelavoi se întoarce: Primite de la Mihaela Ilie

Iată că cea mai îndrăgită serie marca Jurnalul de sâmbătă a revenit. Am ales să începem cu Mihaela, care reușește să ne conducă într-un mod fin către lumea creațiilor literare în versuri. Sentimente, sensibilitate, vocabular, joc, poveste… Asta mi-a transmis intuiția mea artistică și emoțională, dând citire poeziilor ei.

#1 Amintirea unui om pe care obișnuiam să-l știu

I-a plăcut mereu să-și agațe inima de tot felul de lucruri
În drumul lui către ușa de la intrare,
Atunci când bea prea mult, fuma prea mult și nu dormea destul,
Căci era la vârsta la care se simțea nemuritor, de parcă
Tendonul în febră, păcatul, păcatul
Nu l-ar putea prinde din urmă.
Avea cărți împrăștiate strategic în vrafuri prin toată casă –
Fortărețe de Bulgakov, Forster și Hemingway,
De parcă la vreo urmă de atac s-ar putea ascunde în spatele lor,
Căci nu avea încredere în oameni și detesta să aibă de-a face cu viețile lor.
Lucra de dimineața până seara
Într-o corporație de la periferie
Care îi mânca sufletul și deteriora conștiința,
Dar „Omul are nevoie să trăiască.
Literatura e necesară dar nu suficientă și
Cu siguranță nu plătește facturi.”
Era un poet, un visător
Dar mâinile îi tremurau, iar cinismul i se citea pe buze,
În fiecare înclinare a capului și în părul său bătut de vânt,
Atunci când mă privea intens în ochi și îmi vorbea despre cum viața
trece ca naiba de repede pe lângă noi,
Și nu facem decât să ne înecăm zilele
În tristețe, cafea și cântece proaste,
În speranța că va apărea cineva să ne curme suferința,
Cu săruturi și slavă,
Și să ne ducă
Spre Paradis.

#2 Cântec de luptă

Am rătăcit de-a lungul timpului,
Cu imaginea ta imprimată în spatele ochilor
Într-o stare perpetuă de neiubire,
Rana pe care am moștenit-o
De la strămoșii mei,
Și pe care am cărat-o de-a lungul vieții,
Rugându-mă să mă înghită pământul
Înainte de a da ochii cu soarele la apus,
Căci îl simt cum mă privește
Și râde de neputința mea
Și de emoțiile mele retezate
De la cot în jos.
M-ai iubit androgin,
Nu ți-am fost suficientă,
Și ai preferat să mă lași să mă usuc
Incorsetată în cămașa de forță
A minții tale.
Ai fi furios să afli acum,
Că am reușit să scap
Și mă îndrept spre nord,
Mă îndrept spre libertate,
Căci nu s-a născut încă un bărbat care să mă țină pe loc.

#3 Marlboro roșu

Ți-am uitat vocea
Ți-am alungat imaginea din minte
Și mă rog să dispari cu totul cândva.
Ia-ți cu tine țigările –
Marlboro roșu,
Ca să simți cum ți se sparg plămânii
Și îți trosnesc oasele;
Ia-l pe Dostoievski
Pe Aristotel și pe Platon
Căci înțelepciunea nu se trage din ei
Cum nici iubirea din Dumnezeu.
Nimic nu durează veșnic,
Cafeaua se răcește
Țigările se termină
Iar muzica se oprește
Nimic nu durează veșnic.
Ne adâncim în gregarism
Căci suntem animale de  turmă,
Prea încastrați pentru lumea aceasta
În care e nevoie sa mergi singur
Prin întuneric.
Îmi e frică de viitor
De aceea trăiesc în trecut
Să uit de tine
Să uit tot ce a fost frumos
Tot ce m-a făcut la un moment dat fericită
Și să rămână în urmă doar boarea dulce
A unui septembrie prea rece
Pentru sufletul tău.
N-a fost sa fie.
N-a fost sa fie…

„Căci tot ce există mai jos de creier e o conjunctură, existența mea se dovedește a fi o reală coincidență. Poate într-o altă eră am fost o vrăjitoare din Salem. Sau poate o sufragetă luptând pentru emanciparea femeilor, dar în această viață sunt Mihaela Ilie, studentă în an terminal la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din București, devoratoare de cărți bune și înrăită iubitoare de artă. Scrisul reprezintă coloana vertebrală a ființei mele, mecanismul fin de funcționare al minții, schela fără de carne a viselor care nu puteau exista altfel decât în interiorul meu.” – Mihaela Ilie

*Scrii poezii sau texte în proză de mici dimensiuni? Trimite-ne un mail la redactie@jurnaluldesambata.ro dacă ți-ar plăcea să fie publicate în cadrul rubricii Nostalgii!*

Be First to Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mission News Theme by Compete Themes.