Andreea Iulia Scridon este o scriitoare și traducătoare româno-americană. Născută în România, a emigrat împreună cu părinții în Statele Unite în copilărie și a crescut în Florida. A studiat Literatură comparată la King’s College London și Scriere creativă la Universitatea Oxford. Volumul ei de debut, Confesiunile unei dromomane, urmează să fie publicat de Editura Universitară. Are două cărți de poezie în pregătire cu edituri în Statele Unite și Marea Britanie.
#1 Carapace
Ce zgrunțuros a devenit prezentul,
ce încet îți sună bastonul pe scară,
ce deprimant e să te văd adormind
în fața televizorului,
ce inutile au devenit lucrurile care îți aduceau
cândva plăcere: ciocolata, plimbările,
și din iubirile tale,
numai carapacele au rămas:
la lumina albastră a ecranului,
din fâșiile lor ai înnodat,
cu mâinile tremurând,
serafimi.
#2 Șalimar
Ancăi
Pe marele covor persan
înșirăm sticlele de parfum,
despătuream colecția de batiste cu grijă,
tăceam privind clopoțele în ață albastră și marginile dantelate.
Flacoanele de chihlimbar luceau ca poțiuni de dragoste.
Anca
îmi lega șirețele
pantofiorilor mici
în holul întunecat și îngust.
După-masa mă uitam la Heidi,
și când se lăsa seara,
ea aprindea lampa Tiffany de pe secretaire,
eu ricoșam de pe canapeaua de catifea,
oftam, ducându-mă către locul de unde venea lumina
portocalie și pufoasă,
loc moale, loc sigur.
Era atât de viața mea
încât era greu și să o pomenesc,
greu, chiar,
să mi-o amintesc,
chiar și atunci.
„Sunt suma unei vieți care până acum s-a petrecut între două continente, lucru care cred că mi-a oferit oportunitatea să înțeleg viața într-un mod unic, și caut să unesc cele două maluri prin poezie.” -Andreea Iulia Scridon
Be First to Comment