Press "Enter" to skip to content

Ana Dinuță: „Nu mai considerați mersul la cumpărături medicament antidepresiv”

Sustenabilitatea este un subiect care își face prezența simțită din ce în ce mai mult, promovând consumul responsabil și reducerea deșeurilor. Am discutat pe această temă cu Ana Dinuță, fondatoarea brandului Common Parts, care a pornit ca arhitect și ulterior a studiat design vestimentar, îmbinându-le pe cele două într-un brand de upcycling, care lucrează cu deșeuri textile rezultate în procesul de croire industrial sau cu alte tipuri de textile recuperate.

JS: Care este povestea din spatele conceptului Common Parts? Cum ți-a venit această idee?

Common Parts s-a născut ca răspuns la întrebarea mea către mine despre nevoia existenței unui nou designer în contextul suprasaturării din acest domeniu și a gradului enorm de risipă. Nu am găsit răspunsul imediat, dar am început să studiez fashion styling ca prim instrument de reinventare cu ajutorul hainelor pe care le ai deja în dulap (prima metodă de reutilizare pe care am identificat-o). De asemenea am avut șansa unui curs cu Ovidiu Buta, personalitate creativă exemplară, foarte inspirațional și de real ajutor pentru mine. Un pas mai departe, având în vedere că designul/proiectarea erau totuși principalele cunoștințe pe care le aveam, s-a născut Common Parts – brand și …manifest. Este un brand care face upcycling și lucrează cu deșeuri textile rezultate în procesul de croire industrial sau alte tipuri de textile recuperate și urmărește pe întreg parcursul producției un proces de tipul 0 deșeuri.

Upcycling-ul este o metodă de reutilizare care presupune integrarea unor materiale care pot fi catalogate ca deșeuri sau ca materiale folosite în produse noi, de o calitate și valoare mai mare decât originalul. Ce îmi place în mod special la aplicația acestei definiții în fashion este componenta emoțională, faptul că un articol vestimentar poate avea mai multe vieți și poate să spună o poveste chiar înainte de a fi îmbrăcat și cred că și oamenii în general relaționează bine cu asta, cu posibilitatea de a lua spre exemplu rochia de mireasă a bunicii și de a o integra într-o ținută contemporană purtată zilnic. Acestea sunt de fapt părțile comune, iar numele este inspirat de definiția din arhitectură care se referă la părțile unei clădiri aflate în proprietate sau folosință comună pentru mai mulți locatari. 

Upcycling-ul aduce cu sine și o anumită estetică, de tip patchwork, cu cusături și aplicații manuale, în general o estetică de proces căci adesea se pot identifica resturile originale în produsul nou și putem vedea părțile care se recompun pentru a crea un întreg, adică exact ceea ce am dorit să anunțăm și prin alegerea numelui. 

JS: Cum se desfășoară procesul de creație al pieselor Common Parts

Cred ca ceea ce definește cel mai bine piesele noastre este tocmai estetica de proces și plăcerea experimentului care rămâne vizibilă în articolul finisat. Ca să dau totuși un reper mai clar, ar fi vorba despre pictura gestuală (action painting) a lui Jackson Pollock aplicată pe resturi de materiale în loc de culoare și pe cusături în loc de gesturi…:) Și bineînțeles limitată de aplicabilitatea practică a unui articol vestimentar, căci nu vrem ca upcycling-ul să producă doar piese care stau la muzeu, vrem să devină un obicei în viața cotidiană. Astfel, eu aleg in general o temă….destul de largă și permisivă și fac un fel de „proiectare vestimentară” doar referitor la tipul și forma generică a pieselor din mini colecțiile noastre, urmând ca imaginea finală să fie dictată de aranjamentul resturilor disponibile.

JS: Ne poți prezenta pe scurt câteva piese din colecția actuală?

Colecția actuală are o componentă personală si emoțională mult mai puternică decât ar fi poate normal. Am ales dintre cele patru elemente universale ce ne integrează cu mediul Vântul – acesta fiind elementul pe care oamenii îl simt cel mai des și pe suprafața cea mai mare a corpului. Vântul atotcuprinzător este un element de integrare, de legătură, este în fapt o parte comună și a-l observa înseamnă a fi conștient de natură, de aerul ce ne învăluie. Vântul este mereu stratul superior al ținutelor noastre dacă nu însuși designerul, atunci când suflă cu viteze mari căci moda apare doar atunci când hainele sunt purtate. Moda se creează atunci când îmbrăcăm hainele iar vântul are puterea de a ne dezbrăca și de a reajusta dramatic felul în care arată silueta noastră. 

Cred ca ceea ce definește cel mai bine piesele noastre este tocmai estetica de proces și plăcerea experimentului care rămâne vizibilă în articolul finisat.

Astfel, în piesele acestei mini colecții am simulat puterea aleatorie a vântului prin libertatea conferită de abordarea experimentală și am obținut siluete stranii sau aranjamente naturalePrincipala sursă de inspirație a fost un extras referitor la puterea vântului din cartea Wild Dressa, a lui Kate Fletcher, pe care îl veți găsi pe site-ul nostru,www.common.parts. 

JS: Care sunt cele mai importante principii de sustenabilitate pe care ar trebui să le urmăm atunci când ne construim garderoba?

Mi-e greu să cred că cei mai mulți dintre oameni își construiesc într-adevăr garderoba, a o construi ar înseamnă să se gândească efectiv la ea per total și sincer nu cred că se întâmplă asta decât în cazurile privilegiate ale celor care apelează la stiliști. Oamenii doar cumpără lucruri… Și o fac în general în modul în care le este simplu, confortabil, accesibil și atractiv.

„Încetați să mai cumpărați lucruri doar pentru că au discount mare! Credeți-mă, cineva a prins într-un business plan aceste discount-uri, să nu cumva să credeți că ați găsit un chilipir.”

Eu spre exemplu mi-am propus să regândesc gesturi deja automate, cum ar fi momentul când pun mâna pe punga de plastic de la supermarket…prin prisma respectului și cred că acesta este cel mai bun cuvânt, oamenilor le spun: acordați respect! Respect pentru natură, respect pentru oameni, respect pentru viitor. Sunt absolut convinsă că dacă ne-am gândi doar puțin mai mult la toți și tot ce este în jurul nostru ne-ar fi tuturor mult mai bine, dar da… Gândirea cere efort și nu e în general nici simplă, nici confortabilă, nici atractivă. Din categoria mai simplă, aceea a regulilor ce pot fi urmate fără a fi neapărat procesate, eu am mai făcut următoarele:

  • Nu am mai cumpărat nimic din ce nu aveam neapărat nevoie și am descoperit că plăcerea sau relaxarea pe care o dă shopping-ul poate fi înlocuită foarte ușor de o cafea bună cu prietenii.
  • Am început să acord atenție reparării lucrurilor, chiar dacă adesea s-a dovedit mult mai complicat și mai scump decât a mă debarasa de ele și a cumpăra ceva nou.
  • Mi-am pus creativitatea la lucru pentru a include haine cu vechime mare în ținute actuale sau pentru a le transforma.

J.S.: Cum ai descrie în câteva cuvinte industria modei în acest moment? Dacă ar fi să transmiți un mesaj important tuturor persoanelor care achiziționează piese vestimentare în mod frecvent, care ar fi acela?

Wow, sincer e peste puterea mea să dau o descriere comprehensivă pentru industria modei în acest moment. Ceea ce văd și înțeleg este că această criză mondială a aprins deodată un reflector foarte puternic la lumina căruia a devenit vizibil tot ce era în neregulă cu sistemul ce funcționa pe principiul business as usual și a accelerat nevoia de reconfigurare sistemică care oricum crescuse progresiv în ultimii ani. Acum se discută mult pe seama nevoii imperative de a reseta această industrie și a oportunității create de Covid-19 pentru catalizarea schimbărilor necesare în fața urgenței climatice pe care o înfruntăm – pe lângă paradigma dominantă a supraproducției, supraconsumului și risipei, către un nou sistem bazat pe principii regenerative.

Este considerabil mai ușor să criticăm decât să generăm într-adevăr schimbare, moduri noi de a face modă (și producție cât și consum) și să revalorizăm un domeniu adesea denigrat dar de altfel foarte semnificativ din punct de vedere economic și cultural. Pe de altă parte, un alt fapt bine-cunoscut este că vorbim totuși despre o industrie, industrie = business = vânzări, și în ciuda dorinței generale de mai bine, nu reușim încă să atingem starea de echilibru a sustenabilității pentru că de fapt aceasta nu este încă rentabilă. Probabil va deveni odată cu progresul tehnologiilor, dar cu siguranță va deveni dacă lucrăm cu toții la asta, prin puterea colectivă a gesturilor mici. Așadar mesajele mele importante ar fi: 

  • Nu mai considerați mersul la cumpărături activitate de timp liber sau medicament antidepresiv. O carte, un film, o întâlnire, o zi la spa, toate pot face mult mai mult bine. Faceți întâi o listă cu ce aveți nevoie și abia apoi porniți. 🙂
  • Încetați să mai cumpărați lucruri doar pentru că au discount mare! Credeți-mă, cineva a prins într-un business plan aceste discount-uri, să nu cumva să credeți că ați găsit un chilipir.
  • Țineți cont de faptul că un preț mic înseamnă  în absolut cel mai bun dintre cazuri că purtați o uniformă, adică mai sunt cel puțin 5000 de piese similare. 

Tot aș mai avea de zis, că tare mă supără consumerismul și risipa pe care o aduce, dar ai spus să fie un mesaj important și deja am pus trei, mi-e teamă să nu devină neimportante doar pentru că sunt multe. -Ana Dinuță, fondator Common Parts

Be First to Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mission News Theme by Compete Themes.