Inspirația de astăzi o reprezintă o femeie antreprenor care mi-a reamintit că nimic nu este imposibil atâta timp cât depui efort, eu trecând, în paralel, printr-o perioadă de introspecție asupra polivalenței noastre ca ființe cărora le este dat un timp atât de limitat. Vera reușește să fie în paralel people manager, antreprenor și mamă, iar discuția cu ea a fost ca un pansament pentru tot ce am simțit în ultima perioadă. Ne este sortit să întâlnim oameni cu drumuri similare, asta e clar.
Iată o frumoasă poveste despre curaj, sacrificiu, despre provocările vieții divizate în multiple direcții și despre un loc de suflet cu parfum de cafea:
JS: Spune-mi pentru început câte ceva despre tine. Cum te autocaracterizezi?
Am studiat Marketing la ASE și lucrez în corporație ca people manager de vreo zece ani încoace, adică din ultimul an de facultate. Îmi place să lucrez cu oamenii și, de fapt, mai mult decât atât, îmi place să-i înțeleg, să înțeleg cum funcționează, ce personalitate sau ce stil de comunicare au, de ce se comportă într-un anumit fel, ce-și doresc, de ce le este frică și așa mai departe.
Mă motivează să-i văd crescând profesional, iar în acest sens susțin și programe de mentorat și coaching cu unii dintre ei. Sunt pasionată de psihologie și îmi place să călătoresc prin lume. Să mă plimb prin orașe necunoscute, mici și mari.
JS: Care este povestea cafenelei? Când a luat naștere această idee?
Îmi place cafeaua. Mult. Îmi place să beau cafea singură în fiecare dimineață în timp ce ascult câte un podcast (în general de psihologie *zâmbește*) și mă pregătesc de o zi de muncă plină.
Îmi place să beau cafea și cu prieteni în locuri faine și cozy.
Îmi place să beau cafea și la o discuție de business în locuri aglomerate.
Îmi place să beau cafea și în timp ce mă plimb prin orașe noi din Europa. Primul lucru la care mă uit pe Google Maps când îmi planific un city break sau o vacanță sunt cafenelele de specialitate.
Îmi place cafeaua de specialitate și îmi place să încerc arome noi cu origini unice.
Îmi place gustul cafelei și ador momentul în care o beau.
De asta am zis ca asta ar putea fi Fericirea: un loc al meu în care să pot bea cafea bună oricând. Un loc unde pot întâlni oameni cu aceeași pasiune ca și a mea. Să îi văd mulțumiți de o cafea buna, într-un loc cu energie bună.
„De asta am zis ca asta ar putea fi Fericirea: un loc al meu în care să pot bea cafea bună oricând.”
De vreo doi ani am tot zis că asta îmi doresc. Cafeneaua mea. La început în glumă. Apoi am luat-o ca pe un vis, până când într-o zi m-am trezit că deja închiriasem locația. Intrasem în horă, așa că trebuia să joc. Asta se întâmpla în martie anul trecut, iar în mai 2023 am deschis Strong. În două luni am renovat, am amenajat interiorul și mica terasă, am făcut rost de autorizațiile necesare, am găsit furnizori, am comandat toate cele necesare, am angajat barista, am semnat contracte și am organizat petrecerea de deschidere.
„De vreo doi ani am tot zis că asta îmi doresc. Cafeneaua mea. La început în glumă. Apoi am luat-o ca pe un vis, până când într-o zi m-am trezit că deja închiriasem locația. Intrasem în horă, așa că trebuia să joc.”
Pe scurt, pentru mine cafeneaua este mai mult un hobby decât un business.
JS: De ce Strong?
După ce am închiriat locația mi-am dat seama că nu am niciun nume pentru cafenea, nu am niciun brand, nimic.
Am un Excel imens (fiind corporatistă) cu planul de business, cheltuieli, investiții, idei… Absolut totul într-un Excel. O pagină era dedicată listei cu posibile nume. Trebuia să fie ceva simplu, ceva ușor de reținut, ceva care să mă reprezinte, ceva care nu există deja pe piață… Aveam cam zece variante, dar nu mă puteam decide. Î1ntr-o zi eram la coadă la Mega Image și i-am dat mesaj prietenei mele din copilărie: – Ce nume ai alege dacă ți-ai deschide o cafenea? – Ceva simplu și hipsteresc, scrie ea, dar ție ți se potrivește Strong.
Strong era și pe lista mea, iar prietena mea habar nu avea de asta.
Strong a rămas. De ce? Din două motive:
Primul: Da, am nevoie de o cafea strong să mă trezească! Îmi și imaginam prieteni somnoroși care ajungeau în fața barului din cafenea și îmi spuneau „fă-mi și mie una strong, te rog”.
Al doilea: Fiecare dintre noi își dorește să fie strong, dar nu pentru toți acest cuvânt are același înțeles. Am întrebat prieteni și cunoscuți. Pentru unii strong înseamnă să ai bani, să ai autoritate. Pentru alții înseamnă sa fii rezistent, să treci prin greutăți și să nu le simți. Să fii rezilient. „Când ești cu prietenii într-un astfel de loc, parcă te simți mai strong”, mi-a zis fiul meu cel mare. Și multe alte răspunsuri. Pentru mine, acum (și zic acum pentru că mi-am schimbat definiția cuvântului strong pe parcursul vieții) înseamnă să ai curajul să fii tu. Să fii tu cel care ești cu adevărat, să fii autentic și vulnerabil. Iar eu îmi doresc în fiecare zi să fiu strong.
<<Când ești cu prietenii într-un astfel de loc, parcă te simți mai „strong”, mi-a zis fiul meu cel mare.>>
JS: Sunt foarte multe persoane care visează să aibă o astfel de afacere. Cum reușești să gestionezi în paralel cafeneaua, job-ul și îndatoririle de mamă?
Cu greu. Ca sa fiu sinceră, eu nu simt ca reușesc. Aș vrea sa pot face mai multe și mai bine (de exemplu, mai multe evenimente în cafenea, să mă promovez, să fiu o mamă mai bună acasă și un manager mai apropiat de echipa sa la birou).
Știam ca voi sacrifica multe lucruri din viața mea. Și așa s-a și întâmplat. În weekenduri sunt doar la cafenea. Nu mai fac nimic altceva. Servesc clienții, vorbesc cu ei, încasez, fac curat, ud florile. Tot.
În timpul săptămânii am job-ul, care este destul de solicitant, de la 9 la 18. Seara, după program, dau comenzi pentru aprovizionarea cafenelei, plătesc facturi, mă uit pe vânzări, introduc NIR-urile pentru cafenea și așa mai departe.
„Știam ca voi sacrifica multe lucruri din viața mea. Și așa s-a și întâmplat. În weekenduri sunt doar la cafenea. Nu mai fac nimic altceva. Servesc clienții, vorbesc cu ei, încasez, fac curat, ud florile. Tot.”
Petrec foarte puțin timp cu copiii mei acum. Sunt destul de mari și se descurcă singuri în timpul zilei, dar seara când ajung acasă încercăm să stăm de vorbă, să nu pierd de tot conexiunea cu ei. Simt ca îi neglijez, e adevărat. E greu pentru că sunt și adolescenți acum și… Știi cum e. Am noroc totuși ca sunt băieți buni și înțelegători.
Am sacrificat vacanțele și city break-urile care mă încărcau cu multă energie, nu mai am timp de citit și îmi pare foarte rău, nu mai reușesc să merg la sală, să fac sport. Cam așa reușesc. Dar este o alegere. O alegere asumată la un moment dat în viață. Cu toții avem 24 de ore într-o zi, depinde doar de noi cum alegem să le folosim, cum alegem să ne gestionăm acest timp.
JS: Ce ne recomanzi să servim atunci când facem o vizită pe strada Budișteanu 6?
Uhhh, greu de decis. O să-ți spun ce-mi place mie. Aproape ca sunt dependentă de aceste produse. De băut, un Flat White cu cafea de specialitate (origine unică Etiopia sau Brazilia) și Raspberry Chai Latte cu lapte de ovăz.
De gustat neapărat, Carrot Cake (cu multe nuci și un pic de scorțișoară) și Red Velvet Cookie proaspăt și crocant.
Dacă nu sunteți cu mașina, chiar recomand long drink-urile noastre pe bază de gin asortat cu sucuri naturale și apă tonica. De fapt, avem și gin făra alcool, deci puteți ajunge oricând cu sau fără mașină la noi pe Budișteanu.
Comments are closed.