În momentul în care mi-a scris Ștefan am știut că nimic nu e întâmplător. Numele lui m-a trimis cu gândul în adolescență, atunci când m-am îndrăgostit iremediabil de… Teatru. Spectacolele puse în scenă după scrierile lui mi-au marcat cea mai vulnerabilă perioadă pe care am trăit-o și m-au făcut să îmi doresc să fiu parte din acea lume. Să joc și eu în spectacolul bazat pe cartea „92 de povești cu cărți”. Să port dialogul din „Talk Show”, în care cei doi soți lasă deoparte polemicile cotidiene ca să își amintească de seara în care s-au cunoscut. Vreau să îi mulțumesc pe această cale pentru scrierile lui, pe care le-am purtat cu mine de-a lungul timpului.
După cum spuneam, nimic nu e întâmplător. Astăzi încep cu drag o nouă serie, în care vreau să împărtășesc texte din cea mai nouă carte a lui Ștefan, „Blues”:
„
Acum mulți
foarte mulți ani, leneveam întins într-un pat împreună cu rudele mele, era ziua uneia dintre ele, un unchi, mâncasem , băusem, cântasem cu toții, iar acum vorbeam stins despre lucruri neimportante, ca noi toți de altfel, îmi priveam unchiul, se bucura de prezența noastră a tuturor, ne turna în pahare, ne punea mâncare în farfurii apoi când subiectul efemer era preluat de altul el tăcea, zâmbetul îi dispărea de pe buze și se rezema de scaun tăcut și trist, privindu-ne la rându-i, ca și cum ar fi fost pentru ultima oară, apoi într-un moment de acalmie a întins mâna către mine ca și cum ar fi vrut să-mi dea ceva, sau să-mi ia, „tu știi cum trece vremea asta, băi nepoate băi?”, m-a întrebat, apoi a alunecat din nou efervescent în convenția aceea care ne unea, nu am vrut să îi raspund, nu am știut cum, până astăzi când, în jurul unei mese, la aniversarea mea, înconjurat de nimeni, doar cu motanul meu la fel de bătrân, Freddy, lenevind obosit lângă picioarele mele, rezemat de spătarul scaunului în fața unei prăjituri cu o lumânare stinsă în ea, am simțit dureros nevoia să ii răspund unchiului meu că știam.
”
Ștefan este un scriitor și dramaturg cu un stil neconvențional și aparte, care poate fi considerat cu siguranță un reper al literaturii contemporane. A debutat în ’96 cu volumul „Suflet de rocker” și a continuat cu scrieri precum romanul „Scrisori către Rita”, volumul de povestiri „92 de povești cu cărți”, piesele de teatru „Talk Show”, „Aeroport” și multe altele.
Be First to Comment