Press "Enter" to skip to content

Despre viața lui Brâncuși, maestru al simplității desăvârșite

Constantin Brâncuși, marele meșter al României și, din punctul meu de vedere, personaj celest, s-a născut în data de 19 februarie 1876 în satul Hobița din comuna Peștișani, aflată în apropiere de Târgu-Jiu. În tinerețe a lucrat ca vopsitor de textile, băiat de prăvălie, ajutor de chelner și băcan. Într-un final a reușit să se remarce prin iscusința cu care sculpta lemnul, care l-a direcționat pe Brâncuși către drumul care îi fusese sortit.

Ulterior a urmat cursurile Școlii de Arte și Meserii din Craiova și a fost admis la Școala de Arte Frumoase din București. Între timp, într-o vacanță, a lucrat ca tâmplar de mobilă de lux la Viena. Pff, mobilă de lux realizată manual de Constantin Brâncuși?

Fotograf: Alexander Liberman
”Brancusi in New York 1913-2013”, ASSOULINE.

În 1904, Brâncuși a plecat pe jos la Paris, unde în primă fază a spălat vase la braseria Chartier pentru a-și putea câștiga existența. Un an mai târziu a fost acceptat la școala de Belle Arte. În 1909, în timp ce locuia pe strada Montparnasse, a luat naștere prietenia cu Modigliani.

Câțiva ani mai târziu, în 1910, a avut un loc un eveniment la care au participat alte nume sonore: Brâncuși a înființat împreună cu George Enescu, Theodor Pallady și cu actorul Eduard de Max Asociația românilor din Paris.

Muza Adormită (1923)
Fotograf: Francois Halard/© Artists Rights Society (ARS) New York/ADAGP, Paris

„Când nu mai suntem copii suntem deja morți.”

Constantin Brâncuși

În 1918 apare renumita Coloană a Infinitului sau Coloana fără sfârșit, iar mai târziu Brâncuși are ideea unei Coloane fără sfârșit de 50 de metri înălțime pentru o piață din București. În ultimii săi ani visează la o coloană de 100 sau 120 de metri înălțime pentru orașul Chicago.

Brâncuși a vizitat de-a lungul vieții multe dintre colțurile lumii, printre care Statele Unite, India și Egipt și a avut prieteni aleși din diverse domenii, iar în 1952, cu câțiva ani înainte să se stingă din viață, a primit cetățenia franceză. Acest om vizionar, pentru care s-au folosit de-a lungul timpului în mod peiorativ apelative precum „ciobanul din Carpați” sau „umilul meșteșugar” reprezintă cu siguranță o nestemată pe care nu am prețuit-o la adevărata ei valoare. 

Domnișoara Pogany (1925)
Fotograf: Francois Halard/© Artists Rights Society (ARS) New York/ADAGP, Paris

Printre valoroasele sale sculpturi se numără Sărutul din cimitirul Montparnasse (prima operă care a căpătat amploare), Muza Adormită, Pasărea Măiastră, Domnișoara Pogany, Leda și Prințesa X, lucrare care a stârnit foarte multe controverse. De asemenea, dacă vrem să o luăm pe urmele lui Brâncuși în România ne putem gândi automat la Ansamblul Sculptural de la Târgu-Jiu, format din Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului. Evoluția operelor lui Brâncuși este una foarte interesantă; de exemplu în Sărutul, bărbatul și femeia sunt diferiți din punct de vedere morfologic, în timp ce în Poarta Sărutului devin identici.

„Simplitatea este partea esenţială a lucrurilor complicate…”

Constantin Brâncuși

Îmi aduc aminte cât de șocată am fost acum ceva timp când, aflată la Târgu-Jiu, mi s-a spus că la Muzeul de Artă nu voi regăsi nicio lucrare de-a lui Brâncuși sau orice altceva care să aibă legătură cu el. 

Și totuși Constantin Brâncuși a fost și va rămâne pentru totdeauna român. Și ne putem mândri. Măcar acum.

M.H. Maxy, Omagiu lui Brâncuși (1962), ulei pe pânză, Muzeul Național de Artă, București

P.s. Informațiile sunt culese dintr-o carte scrisă de Serge Fauchereau, eseist literar pasionat de Constantin Brâncuși, care a mers prin lume pe urmele sculptorului pentru a-i desluși misterul.

Copertă: Brâncuși fotografiat de Edward Steichen, fotografie publicată în  ”Brancusi in New York 1913-2013”, ASSOULINE

Be First to Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.