Îmi tot propuneam de ceva vreme să vizitez muzeul familiei Storck din strada Vasile Alecsandri nr. 16. Am reușit de curând să ajung acolo, în mod spontan, și vreau să împărtășesc pe scurt povestea lui și câteva imagini.
Muzeul a fost înființat în 1951 din donația Ceciliei Cuțescu-Storck și a fiicelor ei, Gabriela Florica Storck și Cecilia Frederica Storck-Botez, către Sfatul Popular al Capitalei și expune operele întregii familii de artiști, constituită din sculptorii Karl Storck (1826-1887), Carol Storck (1854-1926) și Frederic Storck (1872-1942) și pictorița Cecilia Cuțescu Storck (1879-1969).
Nu mă mai plimbasem până acum singură printr-un muzeu. Am fost într-o zi din timpul săptămânii, pe la prânz, și m-am bucurat de o liniște deplină și de un sentiment straniu că tablourile și mai ales sculpturile mă privesc. Se auzea doar scârțâitul pardoselii, iar soarele blând de octombrie mângâia fiecare obiect în parte.
M-am îndrăgostit de stilul de pictură al Ceciliei și de simplitatea sculpturilor lui Frederic și am avut parte de o surpriză în atelierul de lucru al acestuia, pe care nu o dezvălui și o las celor care își doresc să viziteze nestemata din București.
La finalul vizitei, domnul de la intrare m-a invitat cu căldură să dau o tură și prin grădina din spate și să admir salcâmul japonez în vârstă de o sută de ani. M-am plimbat prin oaza învăluită în liniște și mister, imaginându-mi că trăiesc în Bucureștiul de altădată și că îmi fac plimbarea zilnică într-o dimineață de octombrie…
Be First to Comment