Press "Enter" to skip to content

Palatul Culturii din Târgu Mureș: O întâlnire monumentală a artelor

Unul dintre obiectivele turistice pe care le-am descoperit și care m-a impresionat în Târgu Mureș este Palatul Culturii. Denumirea sa nu este deloc întâmplătoare sau exagerată, în interiorul clădirii conviețuind pictura alături de sculptură, cât lumea literelor și a muzicii. Clădirea este o bijuterie arhitecturală a perioadei Belle Époque cu elemente specifice mișcării artistice Secession (o variantă a mișcării Art Nouveau), fiind proiectată de arhitecții Marcell Komor și Dezső Jakab.

Foto: Google

Finalizat în 1913, Palatul ne oferă la exterior o minunată împletire de basoreliefuri și mozaicuri în piatră și bronz, dar și fresce și vitralii. Lucrarea de artă pe care o reprezintă clădirea ordonează într-o armonie cele mai variate direcții și genuri creative, unul dintre ele fiind acel grand art care cuprinde atât artele aplicate, cât și artele populare. Deoarece se dorea ca Palatul să reprezinte un tezaur al artelor, primarul de la acea vreme s-a implicat activ, ducând tratative cu mai mulți artiști plastici, designeri și muzicieni.

Foaierul Palatului Culturii
Foto: https://palatul-culturii.ro/

Foaierul Palatului este o operă unitară în care arhitectura, arta decorativă, arta aplicată (designul), pictura și sculptura se manifestă de sine stătător. Efectul oriental este datorat lustrelor suspendate în mijlocul cupolelor, strălucirii aurii a spațiului și ornamentelor. Culoarea verde este definitorie paletei cromatice a holului combinată cu motivele florale prezente în dungile de pe margine. Voiciunea picturilor pereților se armonizează cu ferestrele colorate reprezentând figuri istorice încadrate într-un sistem ornamental simetric.

Sala de concerte a Palatului Culturii
Foto: https://palatul-culturii.ro/

Sala de concerte abundă de ornamente inspirate de motive vegetale și animale din arta populară transilvăneană. Formele concave ale tavanului creează senzația unei cupole. Orga Rieger, așezată deasupra podiumului și inaugurată în anul 1913, evocă într-un mod impresionant armonia romantică cu tonalitatea sa delicată. Dotată cu un sistem de funcționare electro-magneto-pneumatic, este singura de acest fel deținută de o filarmonică din țară.

Lucrarea de artă pe care o reprezintă clădirea ordonează într-o armonie cele mai variate direcții și genuri creative, unul dintre ele fiind acel grand art care cuprinde atât artele aplicate, cât și artele populare.

Vitralii din Sala Oglinzilor Palatul Culturii
Foto: https://palatul-culturii.ro/

Cu un impresionant număr de 4.488 de tuburi, 78 de registre, trei claviaturi, pedalier complet, registrele și timbrele sonore pe care le deservește sunt foarte variate – flaut, fagot, tubă, vioară contrabas și chiar vocea umană. Complexitatea ei permite interpretarea tuturor stilurilor muzicale, începând cu barocul, clasicul, romanticul și muzica de secol XX.

Nicolae Grigorescu „Printre dealuri şi muscele” (1896)
Sursă: Facebook Palatul Culturii

Palatul este recunoscut pentru multitudinea de vitralii, cele mai multe dintre acestea regăsindu-se în Sala Oglinzilor. Vitraliile din stânga reprezintă scene din viața cotidiană transilvăneană și detalii din arhitectura tradițională secuiască. Picturile din dreapta ilustrează legende secuiești. Această sală era folosită pentru recepții, evenimente mondene și baluri.

Galeria de Artă Românească
Foto: https://palatul-culturii.ro/

Palatul Culturii cuprinde Galeria de Artă Românească axată pe cromatica și expresivitatea anilor 1850 – 1950. La începutul acestei perioade pictura românească a început o sincronizare cu pictura europeană constituind un moment al schimbării de atitudine. De-a lungul acelui secol se surprinde un proces de împlinire a unei identități proprii, cu evidente interferențe și similitudini față de curentele artei europene.

Sculptură realizată de către Ion Vlasiu
Foto: https://palatul-culturii.ro/

Palatul Culturii își onorează cu perseverență și continuitate scopul primordial și constituie, din 1913 până în prezent, un important amalgam cultural.

Eforturile de trecere la arta modernă sunt observabile în operele pictorului Theodor Aman, iar înregimentarea modernismului în cadrul artei româneşti şi inserarea definitivă a acesteia în fondul european prin Nicolae Grigorescu şi Ioan Andreescu. Periplul vizual este continuat de etapa de maturitate a artiștilor Gheorghe Petraşcu şi Theodor Pallady, de unicitatea formei personală de exprimare a lui Dimitrie Paciurea și de reprezentanții avangardei Max Herman Maxy şi Hans Mattis Teutsch.

Alți artiști ai căror lucrări de artă împodobesc încăperile Palatului Culturii care au utilizat accente diferite de desen, culoare sau structură și care au construit linia realismului nealterat cu o viziune clară şi sobră asupra vieţii în general şi în detaliu sunt Nicolae Dărăscu, Jean Alexandru Steriadi, Lucian Grigorescu, Camil Ressu și Marius Bunescu.

Mihály Munkácsy | „Spălătorese” (1870-1872, ulei pe lemn 29 x 98.5 cm)
Foto: Facebook Palatul Culturii

Galeria de Artă Modernă Maghiară a Palatului cuprinde perioada 1810 – 1920, un secol efervescent datorită multitudinii de curente care s-au succedat. De la manifestări biedermeier (Barabás Miklós), la romantism (Lotz Károly), peisaje barbizoniene (Munkácsy Mihály şi Paál László), vitalitate vizuală (Vaszary János), clarobscur personalizat (Dosa Géza) și expresivitate monumentală (Wágner Sandor şi Spányi Béla).

Astfel, Palatul Culturii își onorează cu perseverență și continuitate scopul primordial și constituie, din 1913 până în prezent, un important amalgam cultural, o casă a artelor și un reprezentativ edificiu arhitectural al orașului. Am rămas copleșită de elementele cromatice, de maiestuozitatea clădirii, de frumusețea vitraliilor, de diversitatea lucrărilor de artă și de grandoarea orgii. Invit pe oricine vizitează orașul sau este în trecere să descopere Palatul și tot ceea ce adăpostește acesta.

Programul de vizitare este: Marți -Vineri: 9.00 – 17.30 | Sămbătă – Duminică: 9.00 – 15.30

Copertă: Palatul Culturii | Sursă: Google
Nicolae Tonitza „Portret de fată” (ulei pe pânză 42 x 36,5 cm, 1926-1927) | Sursă: Facebook Palatul Culturii

Be First to Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mission News Theme by Compete Themes.