Press "Enter" to skip to content

#artadevazut: Nicolae Enea și nuanțele trecutului de la țară

Am ales acest titlu abia după ce am stat și m-am gândit puțin – oare îi fac cinste dacă pun în prim plan viața la țară sau ar fi mai bine să iau în vizor toate operele sale?

Ei, e clar că am decis de la început faptul că inevitabil voi fi subiectivă cu toate alegerile așadar, fără doar și poate, picturile care m-au făcut să deschid ochii mai larg și să încerc să cuprind toate detaliile și nuanțele au fost cele care ilustrau momente din viața la țară.

Așa la o primă citire sau audiție, această sintagmă a devenit un clișeu obosit și sunt sigură că ați simțit un ușor dezinteres… Viața la țară… meh – dar vă promit că nu are nicio legătură cu ce ne-a fost livrat ani de zile ca fiind un trai românesc arhaic, ci pur și simplu sunt ca niște superbe imagini pe care cineva le-a avut undeva în pod, într-o cutie veche de bomboane și le scoate acum fără să fi fost atinși nici fotograful, nici cei care au pozat de pic de regim politic, idei fixe, clișee, dorința de a schimba realitatea, de a părea mai așa sau mai invers.

Buuun, acum că am lămurit puțin, ne putem uita cu inima deschisă la picturile lui Nicolae Enea pe care mă bucur tare mult că l-am descoperit pentru că m-am simțit cumva cam ca în momentul din facultate în care am învățat/realizat că muzica populară românească nu are nicio legătură cu tâmpenia pe care o auzim de ani de zile la tv pe diferite programe sau la diverși (cam toți) artiști care cântă acest gen de muzică. Nu o să intru foarte mult în discuție, însă dacă vă doriți o aprofundare pe subiect, vă rugăm să ne scrieți și facem noi cumva… 🙂

Deci lucrările lui N. Enea îmi inspiră autenticitate, mă fac să simt că sunt acolo și că da, sunt fotografii. Spun asta pentru că nu simt strădania de a demonstra ceva, nu simt nevoia autorului de a pune într-o lumină sumbră un stil de viață care poate prin ochii alcuiva exact forma asta ar fi prins-o, simt doar bucuria de a reda momente, nuanțe și emoții.

„ (…) o lucrare își atinge nivelul de exelență când cel care i-a dat naștere nu a avut alte scopuri decât acela de a-l face pe privitor să simtă ce a simțit el, nu să-l convingă de ceva, nu să-l forțeze, nu să-i distragă atenția.”

Și cred că asta e cel mai important atunci când privim o lucrare, de orice fel ar fi ea- cred că își atinge nivelul de exelență când cel care i-a dat naștere nu a avut alte scopuri decât acela de a-l face pe privitor să simtă ce a simțit el, nu să-l convingă de ceva, nu să-l forțeze, nu să-i distragă atenția.

În final, nu pot să nu las una dintre superbele lucrări care o ilustrează pe soția sa, Elvira, femeie cu care a avut o poveste de dragoste superbă, despre care puteți citi peste tot pe internet dacă aveți curiozitatea. 🙂

Sursă imagini: https://g1b2i3.wordpress.com/

Be First to Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mission News Theme by Compete Themes.