„Daţi-mi un muzeu şi eu o să îl umplu”

„Daţi-mi un muzeu şi eu o să îl umplu” a fost promisiunea lui Pablo Picasso. Și și-a onorat-o.

Pentru că recent s-a sărbătorit Ziua Internațională a Muzeelor vă invit să răsfoim una dintre cărțile care prezintă un fragment din viața marelui artist Pablo Picasso, Dora și Minotaurul semnată Slavenka Drakulić.

Dincolo de faptul că este un roman scris în baza jurnalului găsit în apartamentul Dorei M., după decesul acesteia, are menirea să ne conducă într-o incursiune în unul dintre domeniile de avangardă ale culturii,  artele vizuale.

În centrul însemnărilor ei se află întâlnirea cu Picasso și relația pe care a avut-o cu el, fiindu-i muză pentru multe dintre desene și picturi.

Datorită acestui jurnal lipsit de autocenzură și scris cu o sinceritate dusă la extrem aflăm cine a fost cunoscuta fotografă și pictoriță suprarealistă Dora Maar (Henriette Theodora Markovitch pe numele ei real) și cine a ajuns să fie după  ce i-a devenit muză lui Picasso.

Pe mine m-a emoționat povestea celor două personalități artistice, dar mi-a oferit, deopotrivă o altă perspectivă asupra marelui artist.

„Îl priveam ca pe o apariție supranaturală, ca pe o divinitate. Iar divinitatea se adoră.”

Dora M.

Concluzia mea… Pentru ca unul dintre ei să strălucească, celălalt și-a asumat naufragiul personal.

„Oare ce te poate obliga să renunți la propria-ți ființă? Poate doar o dragoste disperată și dependentă. Consecința a fost descompunerea și dezintegrarea completă a personalității mele.”

Dora Maar

Da, Pablo Picasso a produs o revoluție în lumea artei, a pus bazele noii mișcări artistice numite cubism, iar astăzi nu am fi putut vorbi despre arta abstractă dacă nu ar fi fost el și George Braque.

Da, Picasso a fost un geniu, și o subliniază însăși Dora în caietul ei, dar acest geniu avea nevoie constant de energie ca să-și hrănească creativitatea.

„Artiștii trebuie să fie egoiști. Trebuie să pună stăpânire pe timp și spațiu în folos propriu, cu riscul de a le răpi celor dragi, neexistând alternativă.”

Pablo Picasso

Tot datorită ei aflăm cum a prins viață una dintre cele mai importante lucrări ale lui Picasso, pictura istorică intitulată Guernica.

Și ca o trecere finală în revistă, acest roman este doar unul dintre acelea care au fost inspirate de viața artiștilor sau arta lor.

Dar nu reprezintă nici pe departe o simplă poveste de dragoste consumată și abandonată timpului, ci este un roman care invită subtil și elegant să dăm valoare artei. Pentru că înainte ca muzeul să devină scena unor fragmente de povești care au făcut istorie, fiecare artist a plătit tribut.

Copertă: Pablo Picasso; Sursă: Nytimes.com