Săptămâna aceasta ne reamintim cum Franța și cultura franceză ne-au influențat de-a lungul istoriei. Ne este bine cunoscut tuturor cât de mult teren a pierdut cultura franceză în fața subculturii promovate de globalizarea consumeristă.
JS: Cum reușiți să-i convingeți pe elevi că limba franceză este o șansă?
Pornind de la istoricele relației româno-franceze (mai ales începând cu primele decenii ale secolului al XIX-lea, când fiii unor familii înstărite au început să studieze în Franța și, revenind, au introdus limba nou-învățată în dialogurile zilnice), limba franceză s-a făcut cunoscută la noi prin cultura, arta și literatura promovate asiduu în societatea românească, poporul francez fiind cel mai bun prieten occidental al românilor dintotdeauna.
Numai dacă ne-am referi la literatura franceză, trebuie să menționăm faptul că operele scriitorilor francezi din toate timpurile (Villon, Racine, Molière, Hugo, Stendhal, Flaubert, Balzac, Zola, Proust, Camus, ca să amintim doar câțiva), traduse ori nu, au fost și sunt încă citite de milioane de cititori români de-a lungul timpului. Mai mult, scriitori de cărți pentru copii și/sau adolescenți, aparținând unor autori precum Charles Perrault, Alexandre Dumas père, Alphonse Daudet, Jules Verne (la fel, amintesc doar câteva nume) au devenit „cărți de căpătâi” pentru mii și mii de fii ai românilor, cărți pe care încă le recomandăm elevilor noștri și pe marginea cărora desfășurăm dezbateri, de cele mai multe ori în limba franceză. Nu am omis din atenția noastră nici pe scriitorii români care au creat opera atât în limba română, cât și în limba franceză (Tristan Tzara, Panait Istrati, Benjamin Fondane, Eugène Ionesco), tocmai pentru a-i ajuta pe elevi să înțeleagă faptul că, pentru aceștia, trecerea de la o limbă la alta nu a fost atât de dificilă și că sunt la fel de valoroși și pentru literatura română, și pentru cea franceză.
Cele două limbi, franceză și engleză, nu sunt în concurență, ci se ajută una pe cealaltă.
Dincolo de toate acestea, elevii au aflat că limba franceză ocupă locul VI în lume și 2 în Europa în privința folosirii ei în vorbirea de toate zilele, că, în România, peste 10% din populație, aproape 2 milioane de români vorbesc, curent, limba franceză, că este una dintre cele 6 limbi folosite la ONU și dintre cele 3 folosite la Uniunea Europeană, că este exclusiv limba utilizată la Curtea de Justiție a UE și a Uniunii Poștale Universale. Și, nu în ultimul rând, limba franceză este singura limbă vorbită oficial pe cinci continente.
În ceea ce privește implicarea profesorilor de limba franceză, atât în orele de specialitate, cât și în activitățile extrașcolare, prin activitățile desfășurate încearcă să îi atragă pe elevi către limba și cultura franceze, lumea francofoniei, cea care pledează pentru plurilingvism. Cele două limbi, franceză și engleză, nu sunt în concurență, ci se ajută una pe cealaltă. Pentru a găsi, pe viitor, un loc de muncă mai bun, este indicat să cunoaștem cât mai multe limbi străine. Limba engleză nu mai reprezintă un atu, iar pentru cei care știu limba franceză este un avantaj.
Să nu uităm că limba franceză este o limbă străină vie, dinamică, o limbă care transmite multe valori.
JS: Vă invit să ne relatați, pe scurt, un proiect sau o activitate în cadrul căruia/căreia elevii au ales să vorbească în limba lui Molière.
La nivelul județului, în multe unități de învățământ, derulăm diferite proiecte în care elevii aleg să vorbească limba franceză. Pentru a susține acest aspect, vă pot spune că mai multe licee din Alexandria și din Turnu Măgurele au participat la Concursul Euroscola, cel care a fost gândit să îi informeze pe tineri despre procesul de integrare europeană şi să promoveze participarea lor la construcţia Uniunii Europene, toate numărându-se printre câștigători. La evenimentul Ziua Euroscola, organizat la Strasbourg, fiecare liceu, dincolo de activitățile propuse de organizatori, trebuie să își prezinte liceul, regiunea, țara. Elevii noștri aleg să o facă în limba franceză.
De asemenea, fie că este vorba de Ziua Internațională a Francofoniei, de Ziua Europeană a Limbilor Străine sau Ziua internațională a profesorului de limba franceză, elevii noștri împreună cu profesorii lor inimoși, implicați și dedicați participă la o diversitate de activități. Anul trecut, sărbătoarea Francofoniei în întreaga lume era pusă sub semnul aniversării a 50 de ani de existență a Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF).
Este drept că, în cadrul învățământului preuniversitar, există o mare concurență cu limba engleză, dar sunt destui elevi care preferă limba franceză.
Astfel, Biroul Regional al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) din Europa Centrală și Orientală a propus participarea la un ???????? în data de 20 martie 2020. Am făcut o întâlnire cu colegii mei de limbă franceză și am decis să participăm și noi. Am înscris aproximativ 500 de elevi în orașul Alexandria și încă vreo 200 în celelalte orașe. Ne-am făcut tricouri, am repetat cu bucurie și nerăbdarea de a participa ne cuprinsese pe toți, mai ales că voiam să desfășurăm activitatea în mai multe zone ale orașului, să ne vadă cât mai mulți locuitori și să filmăm cu drone. Din păcate 20 martie 2020 nu s-a mai sărbătorit. Fiecare a dansat acasă, în curte, în parc (grup foarte mic), filmându-se cu telefonul. Noi, cadrele didactice, am promis elevilor că, atunci când se va putea, vom organiza acest flashmob.
JS: În ce măsură mai sunt elevii interesați de performanță? Mă refer în mod special la olimpiade.
Este drept că, în cadrul învățământului preuniversitar, există o mare concurență cu limba engleză, dar sunt destui elevi care preferă limba franceză. Este suficient să amintim că, la fiecare etapă județeană a olimpiadei de limba franceză, sunt mulți elevi care obțin rezultate bune și foarte bune, iar toți participanții la etapa națională se întorc cu premii și mențiuni în fiecare an. Nu de puține ori elevii noștri au obținut, de-a lungul timpului, premiul I, iar în anul 2018 eleva Burtea Daria Teodora, pe atunci clasa a X-a la Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza” Alexandria, a fost reprezentanta județului la cea de-a IV-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Limba Franceză în Macedonia, la Ohrid, la care a obținut Premiul al III-lea pentru proba orală pe echipe, nivel B1.
JS: La finalul dialogului, v-aș ruga să transmiteți un mesaj acelora care se opun unui mod de viață aculturală. De ce să iubim limba franceză ?
Pentru noi, românii, să te gândeşti la ce va deveni Francofonia, ca mişcare culturală, socială şi politică ce porneşte de la ideea cultivării limbii franceze ca limbă de comunicare în plan internațional, înseamnă să continui să cultivi această limbă și, nu în ultimul rând, să crezi în plurilingvismul european ca unică şansă de dezvoltare a entităților care formează Europa. Totul este posibil, pentru că mişcarea francofonă promovează acele valori umane ce conduc la toleranță, solidaritate, respectul şi dezvoltarea identității naționale, diversitatea şi varietatea culturilor şi tradițiilor în interiorul spațiului francofon, în întreaga lume.
Astăzi, dincolo de Francofonia statistică, istorică, literară sau artistică, România cultivă francofonia economică, prin miile de companii franceze, belgiene, elvețiene sau canadiene din toată țara.
Francofonia românească trebuie să ne întărească rădăcinile culturale şi istoria, ea reprezentând una din şansele noastre în stabilirea unei relații mai bogate şi mai puternice cu trecutul nostru comun.
România face parte din Francophonie, chiar dacă mulți se îndreaptă către limba engleză.
Cunoaşterea limbii franceze îți deschide oportunități la studii și burse internaționale de cea mai înaltă calitate și, așa cum am mai afirmat, oferă un avantaj pe piaţa muncii, deschizând multe uşi în această direcţie. Pentru a facilita elevilor noștri accesul la studiile și piața muncii dintr-o țară francofonă, avem un centru DELF delocalizat la mine la liceu, unde aceștia își pot certifica cunoștințele de limbă franceză, obținând o diplomă cu recunoaștere internațională și valabilitate nelimitată.
La noi, în fiecare colț al acestui județ, francofonia este vie, utilă și radiantă, iar celor care sunt atrași către altceva, nu pot să le spun decât să continue și să păstreze vii valorile francofoniei, să le împărtășească în lumea largă, pentru că sunt valori universale. -Profesor Lăpădatu Angela Gabriela, inspector limbi moderne la ISJ Teleorman
JS: Vă mulțumim, doamna inspector! Succes cu viitoarele proiecte!
Be First to Comment