Pe Viorel Balmez l-am cunoscut în 2019 și nu mi-au trebuit decât câteva minute să-i descopăr bunul-simț și eleganța gesturilor, calități care par demult apuse pentru mulți bărbați contemporani.
JS: Cum a luat naștere pasiunea ta pentru mașini retro/mașini de epocă?
Am crescut cu Dacia 1300, mecanica am învățat-o pe acea mașină. Practic era o tradiție ca în fiecare duminică în care nu circulai să repari mașina în fața blocului (până în 1990 mașinile circulau în funcție de terminația numărului de înmatriculare, cu soț sau fără soț, o duminică da și una nu). Următoarele mașini pe care le-am cumpărat au fost o continuare firească a poveștii născută în copilărie.
JS: Povestește-ne puțin despre universul auto retro.
În momentul de față, în țara noastră, toate vehiculele istorice sunt sub umbrela Asociației Retromobil Club România. Este o familie mare, care adună toți pasionații de istorie în general. Am zis în general, deoarece pasiunea ‘’pentru vechi’’, nu se rezumă doar la mașini. Nu realizezi când apar noi colecții de obiecte vechi și nici când spațiul apartamentului devine din ce în ce mai mic. Este o poveste frumoasă care te prinde și nici nu-ți dai seama când copilul tău începe și el la rândul lui să colecționeze diverse lucruri și chiar să-și cumpere, din alocația pe care a strâns-o câțiva ani, prima lui mașină de epocă.
În colecția mea personală se regăsesc: două Trabanturi clasice, un Trabant 1.1, motor de VW Polo (ultimul realizat la fabrica din Zwickau), un Mercedes-Benz W115, o Lada 1200, o Dacia 1300 – Miliția (o autospecială care a fost în slujba ministrului de interne până în 1990) și două motociclete cu ataș (1961 și 1972).
JS: Unde se reunesc pasionații și colecționarii de automobile clasice și de epocă?
Retromobil Club România organizează câteva zeci de expoziții în toate orașele țării. De regulă, la începutul anului se conturează un calendar cu toate evenimentele. Sunt întâlniri monomarcă (Dacia, Trabant, Mercedes-Benz, etc.) și întâlniri unde se regăsesc toate mărcile de mașini. De regulă, sunt două mari întâlniri, Retroparada Primăverii (deschiderea sezonului) și Retroparada Toamnei (înainte de a conserva mașinile pentru iarnă).
JS: Cum era industria auto în alte timpuri?
Nu poți să compari sub nicio formă un automobil vechi cu unul din vremurile noastre. Autoturismele erau simple, fără multă tehnologie / electronică, putând fi reparate cu un simplu manual pe care îl găseai în torpedou. Circulă și o glumă pe tema asta: „Pe vremuri manualul te învăța cum să repari un motor, astăzi în manualul auto scrie să nu bei antigelul”.
„Pe vremuri manualul te învăța cum să repari un motor, astăzi în manualul auto scrie să nu bei antigelul”
De regulă, un model de mașină se producea câțiva ani și lucrurile erau destul de simple pentru români (după ce cumpărai o mașină, cu foarte multe sacrificii și ani de zile de așteptat la rând pe listă, ea devenea parte din familie).
JS: Pentru că nu ești un simplu pasionat, ci un adevărat colecționar, ne poți spune care este vehiculul tău mult visat?
Nu există un model visat, un pasionat de mașini istorice găsește frumosul în orice „vechitură”. Totuși, mașinile antebelice sunt ceva deosebit și cred că oricine și-ar dori așa ceva în colecție. Da, fără discuție, aș vrea o astfel de mașină. -Viorel Balmez, pasioat și colecționar de vehicule retro
Be First to Comment